9. Producția cartografică

	Obiective:	Înțelegerea procesului de producție cartografică cu date spațiale
	Cuvinte cheie:	Producție cartografică, macheta hărții, scară grafică, direcția nordului, legendă, corpul hărții, unități de măsură

9.1. Prezentare generală

Map production is the process of arranging map elements on a sheet of paper in a way that, even without many words, the average person can understand what it is all about. Maps are usually produced for presentations and reports where the audience or reader is a politician, citizen or a learner with no professional background in GIS. Because of this, a map has to be effective in communicating spatial information. Common elements of a map are the title, map body, legend, north arrow, scale bar, acknowledgement, and map border (see Fig. 9.42).

Fig. 9.42 Elementele comune ale hărții (marcate cu roșu) sînt titlul, corpul hărții, legenda, direcția nordului, scara grafică, declarația de recunoaștere și cadrul hărții.

Alte elemente care pot fi adaugate sînt caroiajul sau denumirea proiecției hărții (CRS). Împreună, aceste elemente ajută cititorul să interpreteze informația afișată pe hartă. Corpul hărții este, desigur, cea mai importantă parte a hărții deoarece conține informațiile de pe hartă. Celelalte elemente asigură suportul pentru procesul de comunicare și ajută cititorul să se orienteze și să înțeleagă tematica hărții. De exemplu, titlul descrie subiectul hărții, iar legenda leagă simbolurile de pe hartă de informația cartată.

9.2. Titlul în detaliu

Titlul hărții este foarte important, pentru că este, de obicei, primul lucru pe care un cititor îl va observa la o hartă. Acesta poate fi comparat cu un titlu dintr-un ziar. Ar trebui să fie scurt, dar să ofere cititorului o primă idee despre ceea ce este vorba în hartă.

9.3. Marginea hărții în detaliu

The map border is a line that defines exactly the edges of the area shown on the map. When printing a map with a graticule (which we describe further down), you often find the coordinate information of the graticule lines along the border lines, as you can see in Fig. 9.43.

9.4. Legenda hărții în detaliu

A map is a simplified representation of the real world and map symbols are used to represent real objects. Without symbols, we wouldn’t understand maps. To ensure that a person can correctly read a map, a map legend is used to provide a key to all the symbols used on the map. It is like a dictionary that allows you to understand the meaning of what the map shows. A map legend is usually shown a a little box in a corner of the map. It contains icons, each of which will represent a type of feature. For example, a house icon will show you how to identify houses on the map (see Fig. 9.43).

Fig. 9.43 Două hărți din aceeași zonă, ambele cu un corp de apă în fundal, dar cu teme diverse, simboluri și culorile în legendă.

You can also use different symbols and icons in your legend to show different themes. In Fig. 9.43 you can see a map with a lake in light blue overlaid with contour lines and spot heights to show information about the terrain in that area. On the right side you see the same area with the lake in the background but this map is designed to show tourists the location of houses they can rent for their holidays. It uses brighter colours, a house icon and more descriptive and inviting words in the legend.

9.5. Săgeata nordului în detaliu

O săgeată a nordului (uneori numită și o roză a vânturilor) este o figură care afișează direcțiile principale, Nord, Sud, Est și Vest. Pe o hartă este folosit pentru a indica direcția Nordului.

De exemplu, în GIS aceasta înseamnă că o casă care se află la nord de un lac poate fi găsit pe hartă în partea superioară a lacului. Apoi, drumul din est se va afla în dreapta corpului de apă, un râu din sud va fi sub corpul de apă, iar dacă sunteți în căutarea unei stații de tren din vestul lacului, atunci o veți găsi în partea stângă a hărții.

9.6. Scara în detaliu

The scale of a map, is the value of a single unit of distance on the map, representing distance in the real world. The values are shown in map units (meters, feet or degrees). The scale can be expressed in several ways, for example, in words, as a ratio or as a graphical scale bar (see Fig. 9.44).

Expressing a scale in words is a commonly used method and has the advantage of being easily understood by most map users. You can see an example of a word based scale in a Fig. 9.44 (a). Another option is the representative fraction (RF) method, where both the map distance and the ground distance in the real world are given in the same map units, as a ratio. For example, a RF value 1:25,000 means that any distance on the map is 1/25,000 th of the real distance on the ground (see Fig. 9.44 (b)). The value 25,000 in the ratio is called the scale denominator. More experienced users often prefer the representative fraction method, because it reduces confusion.

Când o fracțiune reprezentativă exprimă un raport foarte mic, de exemplu 1: 1000 000, este numită o scară mică. Pe de altă parte, în cazul în care raportul este foarte mare, de exemplu, 1:50 000, el reprezintă o scară mare. Este util să ne amintim că o hartă la scară mică acoperă o suprafață mare, iar o hartă la scară mare acoperă o suprafață mică!

A scale expression as a graphic or bar scale is another basic method of expressing a scale. A bar scale shows measured distances on the map. The equivalent distance in the real world is placed above as you can see in Fig. 9.44 (c).

Fig. 9.44 Scara hărții poate fi exprimată în cuvinte (a), ca un raport (b), ca scară grafică sau sub formă de bară (c)

Hărțile sunt de obicei produse la scări standard cum ar fi, de exemplu, 1:10 000, 1:25 000, 1:50 000, 1: 100 000, 1: 250 000, 1: 500 000. Ce reprezintă acestea pentru utilizatorul hărții? Aceasta înseamnă că, dacă multiplicați distanța măsurată pe hartă cu un numitor al scării, veți cunoaște distanța din lumea reală.

De exemplu, dacă vrem să măsurăm o distanță de 100 mm pe o hartă cu o scară de 1:25.000, distanța reală se va calcula astfel:

100 mm x 25,000 = 2,500,000 mm

Acest lucru înseamnă că, 100 mm de pe hartă echivalează cu 2.500.000 mm (2500 m), în lumea reală.

Another interesting aspect of a map scale, is that the lower the map scale, the more detailed the feature information in the map will be. In Fig. 9.45, you can see an example of this. Both maps are the same size but have a different scale. The image on the left side shows more details, for example the houses south-west of the water body can be clearly identified as separate squares. In the image on the right you can only see a black clump of rectangles and you are not able to see each house clearly.

Fig. 9.45 Hărțile prezintă o zonă la scări diferite. Scara hărții din stânga este de 1: 25.000. Cea a hărții din dreapta este de 1: 50.000.

9.7. Acreditarea în detaliu

În zona de acreditare a unei hărți este posibil să adăugați text cu informații importante. De exemplu, informațiile cu privire la calitatea datelor utilizate pot oferi utilizatorului o idee despre autorul și momentul creării unei hărți. Dacă priviți o hartă topografică a orașului dvs, ar fi util să știți când a fost creată și de către cine. Dacă harta are deja o vechime de 50 de ani, veți descoperi, probabil, o mulțime de case și drumuri inexistente. Dacă știți că harta a fost creată de către o instituție oficială, ați putea să o contactați și să cereți o versiune mai nouă a hărții, cu informații actualizate.

9.8. Graticulele în detaliu

A graticule is a network of lines overlain on a map to make spatial orientation easier for the reader. The lines can be used as a reference. As an example, the lines of a graticule can represent the earth’s parallels of latitude and meridians of longitude. When you want to refer to a special area on a map during your presentation or in a report you could say: «the houses close to latitude 26.04 / longitude -32.11 are often exposed to flooding during January and February» (see Fig. 9.46).

Fig. 9.46 Graticulele (liniile roșii), reprezentând paralelele Pământului în cazul latitudinii, și meridianele în cazul longitudinii. Valorile latitudinii și longitudinii de pe margimea hărții pot fi utilizate pentru o mai bună orientare pe hartă.

9.9. Numele proiecției hărții în detaliu

O proiecție de hartă încearcă să reprezinte 3-dimensional Pământul, cu toate entitățile sale, cum ar fi casele, drumurile sau lacurile, pe o foaie de hârtie plată. Acest lucru este foarte dificil, după cum vă puteți imagina, și chiar și după sute de ani nu există o singură proiecție, care să fie capabilă să reprezinte Pământul perfect pentru orice zonă din lume. Fiecare proiecție are avantaje și dezavantaje.

To be able to create maps as precisely as possible, people have studied, modified, and produced many different kinds of projections. In the end almost every country has developed its own map projection with the goal of improving the map accuracy for their territorial area (see Fig. 9.47).

Fig. 9.47 Pământul în proiecții diferite. O proiecție Mollweide Equal Area în stânga, și o proiecție Plate Carree Equidistant Cylindrical în dreapta.

With this in mind, we can now understand why it makes sense to add the name of the projection on a map. It allows the reader to see quickly, if one map can be compared with another. For example, features on a map in a so-called Equal Area projection appear very different to features projected in a Cylindrical Equidistant projection (see Fig. 9.47).

Proiecția hărții este un subiect foarte complex și nu poate fi acoperit complet aici. Poate doriți să aruncați o privire la subiectul anterior: Sistemele de Referință și Coordonate, dacă vreți să știți mai multe despre ele.

9.10. Probleme comune / lucruri de care trebuie să fiți conștienți

Uneori este dificil de a crea o hartă, care să fie ușor de înțeles, iar în același timp să prezinte toate informațiile pe care utilizatorul trebuie să le știe. Pentru a realiza acest lucru, trebuie să creați un aranjament ideal și compoziția tuturor elementelor de hartă. Ar trebui să vă concentrați pe ceea ce vreți să prezinte harta și cum ar trebui să fie ordonate elementele, legenda, scara grafică și drepturile de autor. Făcând acest lucru, veți avea o hartă educațională, bine concepută, pe care oamenii să o placă și să fie capabili să o înțeleagă.

9.11. Ce am învățat?

Să recapitulăm subiectele abordate în acest capitol:

• Producerea Hărții reprezintă aranjarea elementelor hărții pe o foaie de hârtie.

• Elementele hărții sunt titlul, corpul hărții, cadrul hărții, legenda, scara grafică, direcția nordului și declarația de recunoaștere.

• Scara reprezintă raportul dintre distanța de pe hartă și distanța corespunzătoare din lumea reală.

• Scala este afișată în unități hartă (metri, picioare sau grade)

• O legendă explică toate simbolurile de pe o hartă.

• O hartă ar trebui să prezinte informații complexe cât mai simplu posibil.

• Hărțile sunt, de obicei, afișate întotdeauna cu «Nordul în sus».

9.12. Încercați acum!

Aici sunt câteva idei care pot fi testate împreună cu elevii dumneavoastră:

• Încărcați mai multe straturi vectoriale în GIS, corespunzător zonei în care locuiți. Vedeți dacă elevii pot identifica diverse tipuri de elemente de legendă, cum ar fi drumurile sau clădirile. Creați o listă de elemente pentru legendă și definiți cum ar trebui să arate pictogramele, astfel încât un utilizator să-și poată da seama ușor din semnificația lor pe hartă.

• Create a map layout with your learners on a sheet of paper. Decide on the title of the map, what GIS layers you want to show and what colors and icons to have on the map. Use the techniques you learned in Topics Date Vectoriale and Atributele datelor vectoriale to adjust the symbology accordingly. When you have a template, open the QGIS print layout and try to arrange a map layout as planned.

9.13. De reținut

Dacă nu aveți un calculator la dispoziție, puteți folosi orice hartă topografică și să discutați despre proiectarea hărții cu studenții dvs. Observați dacă aceștia înțeleg ce vrea să spună harta. Ce poate fi îmbunătățit? Cât de precis reprezintă harta istoria zonei? Cât de mult diferă o hartă de acum 100 de ani față de aceeași hartă astăzi?

9.14. Lecturi suplimentare

Cărți:

• Chang, Kang-Tsung (2006). Introducere în sistemele de informații geografice. A 3-a ediție. McGraw Hill. ISBN: 0070658986

• DeMers, Michael N. (2005). Bazele Sistemelor Informatice Geografice. A 3-a ediție. Wiley. ISBN: 9814126195

Website: Scale (map)

Ghidul Utilizatorului conține, de asemenea, informații detaliate cu privire la posibilitatea de producere a hărților în QGIS.

9.15. Ce urmează?

În secțiunea care urmează, vom arunca o privire mai atentă la analiza vectorială, pentru a vedea cum putem folosi un GIS pentru mai mult decât crearea de hărți aspectuoase!