18.15. Decuparea și îmbinarea straturilor raster¶

În această lecție, vom calcula un strat de pantă pentru suprafața care înconjoară o zonă dată a orașului, dintr-un strat vectorial cu un singur poligon. DEM-ul de bază este împărțit în două straturi raster care, împreună, acoperă o suprafață mult mai mare decât cea din jurul orașului în care ne dorim să lucrăm. Dacă deschideți proiectul corespunzător acestei lecții, veți vedea ceva de genul următor.

Aceste straturi au două probleme:

• Acestea acoperă o zonă care este prea mare pentru ceea ce dorim (suntem interesați de o regiune mai mică din jurul centrului orașului)

• Ele se află în două fișiere diferite (limitele orașului se încadrează doar într-un singur strat raster, dar, așa cum s-a mai zis, dorim o anumită suprafață adițională în jurul acestuia).

Ambele sunt ușor rezolvabile cu geoalgoritmii corespunzători.

În primul rând, vom crea un dreptunghi care definește zona dorită. Pentru aceasta, vom crea un strat care conține caseta de încadrare a stratului, împreună cu limitele suprafeței orașului, apoi vom crea un tampon, astfel încât să existe un strat raster care îl acoperă un pic mai mult decât este necesar.

Pentru a calcula caseta de încadrare, putem folosi algoritmul Poligonului din extinderea stratului

Pentru a-l tampona, vom folosi algorimul Fixed distance buffer, cu următoarele valori pentru parametri.

Aici se află caseta de încadrare obținută, utilizând parametrii de mai sus

Este o casetă rotundă, dar putem obține cu ușurință o casetă echivalentă, cu unghiuri drepte, prin rularea algoritmului Poligon din extinderea stratului asupra ei. Am putea să tamponăm mai întâi limitele orașului, iar apoi să calculăm extinderea dreptunghiului, economisind un pas.

Veți observa că rasterele au o proiecție diferită față de vector. Prin urmare, ar trebui să le reproiectăm înainte de a trece mai departe, folosind instrumentul Warp (reproiectare).

Cu ajutorul acestui strat, care conține caseta de încadrare a stratului raster pe care dorim să-l obținem, putem decupa ambele straturi raster, utilizând algoritmul de Decupare grilă după un poligon.

După straturile au fost decupate, ele se pot uni cu ajutorul algoritmului GDAL Merge.

Cu asta, vom obține DEM-ul final pe care ni-l dorim.

Acum este timpul să calculăm stratul pantei.

Stratul pantei poate fi calculat cu ajutorul algoritmului Pantă, Aspect, Curbură, însă DEM-ul obținut în ultima etapă nu este potrivit ca intrare, deoarece valorile altitudinii sunt exprimate în metri, iar mărimea celulei nu este exprimată în metri (stratul folosește un CRS cu coordonate geografice). De aceea, este nevoie de o reproiectare. Pentru a reproiecta stratul raster, se poate utiliza iarăși algoritmul Warp (reproiectare). Vom efectua reproiectarea într-un CRS având metrul ca unitate (cum ar fi 3857), astfel încât vom putea calcula corect panta, fie cu SAGA, ori cu GDAL.

Panta poate fi de acum calculată, cu ajutorul noului DEM.

Iar aici este stratul pantei rezultate.

Panta produsă de algoritmul Pantă, Aspect, Curbură este exprimată în radiani, deși gradele reprezintă o unitate mai practică și mai comună. Algoritmul de Conversii metrice ne va ajuta să facem conversia (dar în cazul în care nu ați fi știut că acest algoritm există, ați fi putut utiliza calculatorul raster, pe care le-am folosit deja).

Reproiectând stratului pantă convertit, cu ajutorul Reproiectării stratului raster, obținem stratul final pe care l-am dorit.

Datorită proceselor de reproiectare, stratul final ar putea conține datele din afara casetei de încadrare, pe care am calculat-o într-unul dintre primii pași. Acest lucru poate fi rezolvat prin reluarea decupării, așa cum am procedat la obținerea DEM-ului de bază.